Ana Maria Zenovie
Lucie Portman a ajuns în România acum trei ani, când soțul ei, Giles Portman, a preluat mandatul de ambasador al Marii Britanii la București. Un an mai târziu, Lucie Portman a început să organizeze evenimente de modă în grădina reședinței. A adunat zeci de designeri români și tot atâtea personalități care le-au purtat viziunea.
La ediția din această vară a pășit și Alessandra Stoicescu pe podium, iar surpriza pe care o anunțase cu câteva zile înainte a fost Sara. A urcat cu fiica ei, mână în mână, într-o ținută românească reinterpretată.
La doi pași de Buckingham
Weekendul acesta, moda românească a mers și mai departe și a ajuns peste graniță, la doi pași de Buckingham. Pe Belgrave Square, o adresă cu iz de roman victorian, designerii români și-au prezentat cele mai bune ținute.
Ușile Institutului Cultural Român din Londra s-au deschis pentru un vernisaj privat care a strâns peste 200 de persoane. Ambasadoarea României în Regatul Unit, E.S. Laura Popescu, și Ambasadorul Marii Britanii în România, E.S. Giles Portman, au tăiat panglica simbolică alături de directoarea ICR Londra, Aura Woodward, și de curatoarea expoziției, Lucie Portman. Expoziția diplomatică a semănat, mai degrabă, cu o petrecere de familie în care toată lumea s-a îmbrăcat frumos pentru cineva drag.
„Diplomacy in Fashion – The London Chapter” reunește peste 20 de designeri români contemporani, alături de două branduri britanice, într-un dialog vizual pe care Lucie Portman l-a intitulat British Heritage Reinterpreted. Expoziția e găzduită în cadrul Open House Festival, în weekendul 18–20 septembrie, când sute de clădiri londoneze își deschid porțile gratuit, iar ICR Londra e, anul acesta, una dintre cele mai ofertante opriri de pe hartă.
Lăzile de transport și mișcarea
La Londra, creațiile au stat lângă lăzi de transport. O alegere curatorială care nu e doar estetică, ci aproape un manifest. Pentru că reprezintă mișcare și spun povestea hainelor care călătoresc de la București la Londra.
Fiecare designer român a fost invitat să aducă două piese: una de semnătură, care să spună cine e, și una atinsă de o undă de britishness: croială clasică, tartan, referință regală.
Clădirea unde s-a ținut vernisajul a fost ridicată în 1927 și concesionată statului român din 1930, pentru o mie de ani, de Carol al II-lea. În aceleași săli e găzduită și o expoziție dedicată celor 50 de ani de la primul 10 perfect al Nadiei Comăneci, plus „Auspicious Absents”, o incursiune fotografică în istoria casei.
Două forme ale aceluiași curaj
Iar pentru noi, comunitatea SHERO, adresa asta are deja o rezonanță aparte: tot aici, în primăvară, a avut loc primul SHERO Talk organizat în afara României, după flashmobul cu pantofi roșii de pe treptele muzeului Victoria & Albert.
Pe scenă urcase atunci Excelența Sa Laura Popescu, cu o frază care ne-a rămas adânc întipărită în suflet:
„Uneori, diferența dintre tăcere și protecție începe prin simplul fapt că cineva observă.”
Aceeași clădire, la câteva luni distanță, a găzduit două forme ale aceluiași curaj. Una care cere să fie auzită. Alta care cere, pur și simplu, să fie văzută.
